Traversarea Carpatilor din Romania in alergare, cu schiuri de tura si role schi fond…adica HPO Human Power Only

CARPATII

Carpatii, parte a lantului Alpino-Himalaian, se intind din bazinul Vienei pana la sud de Dunare, in valea Timocului, care ii desparte de Balcani. Sunt mai scunzi decat Alpii, ceea ce ii face mai usor de traversat, insa mai inalti decat Balcanii.

Carpatii se impart in cinci sectoare: Muntii Tatra (2655m), Beschizii Estici, Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali. Cele trei sectoare din urma formeaza Carpatii Romanesti. Acesti munti ating doar jumatate din inaltimea Alpilor si au o forma curbata, fiind sectionati de numeroase trecatori si pasuri. Carpatii Romanesti – ale caror sectoare sunt orientate nord-sud si, respectiv, est-vest – formeaza un lant natural ce demarcheaza granitele de est si sud ale Transilvaniei.

Printre cei mai neafectati munti ai Europei, lucru datorat mai ales fostului regim comunist, padurile dense din Carpatii Romanesti sunt caminul “celor cinci mari europeni” –  lup, ursul brun, cerb, ras si mistret, fiind estimati aprox. 5500 ursi (aprox. 50% din populatia de urs brun a Europei), 2500 lupi (aprox. 30%) si 1500 rasi (aprox. 30%). Nici pasarile de prada nu sunt neobisnuite, putandu-se vedea chiar si cate 8 ulii in acelasi timp. Vulturul auriu devine din ce in ce mai rar, insa se pot vedea Lesser spotted eagles, diversi ulii, corbi, pupeze si ciocanitori. Pasarile de stanca Wall creepers pot fi intalnite ocazional in peretii trecatorilor. Folosirea pe scara redusa a pesticidelor si ingrasamintelor chimice (mai ales din motive economice) a dus la conservarea multor specii de plante ce pot fi vazute mai ales primavara si vara. Printre acestea se numara si specii protejate, precum floarea de colt, garofita Pietrei Craiului (care se poate gasi doar in masivul cu acelasi nume) si neobisnuita “Brother & Sister” (Melampyrum biharense).

Vegetatia este dominata de stejar, tei si frasin pana la aprox. 800m, apoi fag si mesteacan pana la aprox. 1400m. Peste aceasta inaltime domina pinul si bradul argintiu pana la aprox. 1700m, cu jnepenis si roci golase in partea superioara. Pantele joase sunt lucrate in stil traditional, mai ales manual si cu cai, in vreme ce in partea superioara pasc oi, chiar pana la altitudini de 2000 m. Transhumanta – deplasarea oilor de la ses la munte si invers – este inca practicata, desi numarul ciobanilor care stau cu oile tot anul este in descrestere.

Carpatii Romanesti sunt formati din trei sectoare:

Carpatii Orientali

Carpatii Orientali patrund in Ucraina spre nord, fiind granita intre Bucovina si Moldova (aflate la est) si Maramures si Transilvania (aflate la vest). In partea lor sudica se gasesc Muntii Vrancei, epicentrul cutremurelor din Romania.

Cele mai inalte varfuri din Carpatii Orientali se gasesc in Muntii Rodnei si Caliman, in partea nordica, respectiv Pietroşul (Rodna) de 2302m, Ineu de 2279m si Pietrosul (Caliman) de 2104m.  Grupele de munti sunt separate de vai adanci, cu rauri ce curg spre este catre raul Siret, sau spre vest spre Bistriţa, Mureş si Olt.

Principalele puncte de interes turistic eco-cultural:

1.     Toate masivele muntoase, incluzand Rodna, Rarău, Caliman, Ceahlău, Harghita, Vrancea, Ciucaş;

2.     Diverse rezervatii forestiere si naturale, incluzand Padurea Seculara Slatioara, care contine pini si brazi foarte batrani de peste 50 m inaltime;

3.     Lacul Bicaz Si Cheile Bicazului;

4.     Alte chei cu posibilitati de catarare si explorare de pesteri;

5.     Observare de pasari in tot sectorul montan;

6.     Populatii semnificative de ursi, lupi, mistreti, capre negre, cerbi si cativa rasi;

7.     “Vulcanii Noroiosi” si “Focul Viu”, unde gazele naturale patrund prin stanca si sunt arse, creand o flacara albastruie noaptea – Dealurile Buzaului din sudul Muntilor Vrancei.

Carpatii Meridionali, numiti de geograful francez Emmanuel da Martonne “Alpii Transilvaniei”, ating inaltimi de peste 2500 m. Muntii Vrancei marcheaza curbura lantului carpatic spre vest, Carpatii Meridionali despartind Transilvania de Valahia, in final orintandu-se spre sud-vest in Serbia si Bulgaria.

Partea nordica a acestei sectiuni a Carpatilor se inalta abrupt deasupra platoului Transilvaniei, pe cand partea sa sudica se pierde lin intr-un lant de dealuri submontane. Mai multe rauri au sectionat Carpatii Meridionali, iar vaile lor (Valea Prahovei, Culoarul Rucar-Bran, Vaile Oltului si Jiului) au constituit rute traditionale strategice si comerciale pentru generatiile vechi de locuitori si invadatori.

Proiectul Carnivore Mari din Carpati a fost initiat in 1993 in orasul Zarnesti, langa masivul Piatra Craiului, pentru a studia lupii, apoi si rasii si ursii, precum si interactiunile acestora cu oamenii. Munca de cercetare s-a incheiat dupa 10 ani. Acest proiect a inspirat un puternic impuls spre conservarea vietii salbatice si a naturii, precum si spre dezvoltare durabila, de unde si concentratia serviciilor eco-turistice in aceasta zona.

Principalele puncte de interes turistic eco-cultural:

1.     Toate masivele muntoase din Carpatii Meridionali au un bun renume, fiind potrivite pentru drumetie, observare de pasari si plante: Munţii Baiului, Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraş, Căpăţânii, Lotru, Cindrel, Şureanu, Parâng, Retezat, Mehedinţi.

2.     Numeroase parcuri nationale (Retezat, Piatra Craiului and Bucegi), si rezervatii naturale.

3.     Drumetie, calarie, ciclism, excursii cu carute trase de cai sau masini de teren, si activitati de iarna precum schi fond, explorari cu rachetele de zapada.

4.     Excelente locatii pentru catarari, explorari de pesteri si plimbari prin chei.

5.     Multe castele si cetati construite de aparatorii istorici ai Transilvaniei si Valahiei pentru protectie impotriva atacurilor invadatorilor.

6.     Cazanele Mici si Mari de pe Dunarea dintre Muntii Mehedintiului si Bulgaria.

7.     Pe urmele ursilor si lupilor.

8.     Intalnire cu lupii semi-imblanziti de la vechea baza de lucru a Proiectului Carnivore Mari din Carpati.

 

Muntii Apuseni sunt ceva mai scunzi, rareori depasind 1000m altitudine. Sunt impartiti in mai multe grupe de depresiuni si vai. Aceasta este principala zona carstica a Romaniei, cu numeroase pesteri, chei si potholes. De peste 2000 ani, acesti munti sunt exploatati pentru aurul si argintul pe care il contin. Dintre toti muntii Romanesti, acestia sunt cei mai populati, cu sate izolate la altitudini pana la 1300m, mai sus decat orice alte asezari fixe din Romania.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: